Colul uterin este partea uterului ce se deschide la nivelul vaginului. Are importanță majoră în fertilitate și în statica organelor genitale interne.
Colul uterin este sediul unei patologii multiple, atât benigne cât și maligne. Cancerul colului uterin este al doilea ca frecvență după cancerul de sân, motiv pentru care testul Babeș-Papanicolau trebuie efectuat periodic.
Frecvența cu care este recomandat a face testul este de odată pe an. În cazul în care apare o patologie, testul se va face mai des până când diagnosticul se stabilește și apoi până boala apărută va fi tratată.
Colul uterin cuprinde două teritorii, unul exterior denumit exocol și localizat în vagin, și altul interior denumit endocol, care conduce spre cavitatea uterină.
Locul de debut a cancerului de col uterin este joncțiunea exocol-endocol, ce va fi evidențiată prin examenul cu valve, colposcopie, vaginoscopie și histeroscopie.

Colposcopia este o metodă de vizualizare a vaginului și colului uterin cu ajutorul unui colposcop, un instrument asemănător unui microscop. Datorită informațiilor diagnostice prețioase obținute prin colposcopie și testul Babeș-Papanicolau, cancerul de col uterin a devenit o maladie curabilă în țările în care aceste investigații se practicau în mod sistematic. Procedura aceasta nu se deosebește foarte mult de un examen ginecologic obișnuit. Spre deosebire de examinările endoscopice nu se introduce un tub în vagin, ci se practică doar vizualizarea din exterior cu ajutorul lentilelor, colposcopul neatingând corpul femeii examinate.
Dacă în timpul colposcopiei se depistează unele modificări suspecte ale ţesutului colului uterin - regiuni de culoare albă, în urma tratării cu acid acetic, sau regiuni care nu s-au colorat cu iod (iod-negative) - medicul poate efectua biopsia.

● Biopsia se efectuează cu un cleşte specia. În timpul biopsiei, ginecologul separă o mică bucată de ţesut al colului uterin, pe care o plasează într-o eprubetă specială şi o trimite în laborator pentru analiza histologică. După această procedură, pe cervix rămâne o zgârietură mică (3-5 mm), care se vindecă în câteva zile.

● Testul Babes-Papanicolau (BPN) este testul screening care permite depistarea anomaliilor benigne (numite displazii) sau a cancerului - leziune malignă. Se propune efectuarea unei biopsii atunci când testul Papanicolau este anormal sau când la examenul ginecologic se vizualizează o zonă anormală pe colul uterin. Biopsia are scopul de a identifica problema existentă. Dacă testul Papanicolau evidențiază o anormalitate minoră, probabil nu se va efectua imediat o biopsie. În această situație peste 3-6 luni trebuie repetat testul 

● Chiuretajul uterin terapeutic reprezintă curățarea mucoasei uterine (endometrului) de țesuturile fetale rămase în urma avortului spontan, sarcinii molare, opririi sarcinii din evoluție (chiuretaj de evacuare) sau pentru realizarea unui avort la cerere. Procedura este regăsita adesea sub denumirea de dilatație și chiuretaj. Se mai poate face acest tip de intervenție și în vederea diagnosticării unor boli.
Există mai multe situații în care se apelează la procedura de dilatare și chiuretaj uterin. Procedura poate fi facută atât la gravide, cât și la femei care nu sunt însărcinate cu diverse scopuri - de diagnosticare sau cu rol terapeutic. Chiuretajul uterin se face în scop terapeutic atunci când se dorește îndepărtarea unui conținut din interiorul uterului în următoarele condiții:
Avort spontan (pierderea sarcinii) în majoritatea cazurilor este eliminat tot conținutul uterin, fără a mai rămâne resturi de țesut. Se apelează la chiuretaj uterin pentru a se îndeparta țesutul rămas și pentru a se elimina riscul infecției.
Avort la cerere - chiuretajul uterin se realizează și atunci când gravida decide sa intrerupă sarcina, fără a exista un motiv medical pentru a o face.
Sarcina molară - o sarcină molară apare atunci când se formează o tumoră în locul placentei din sarcină.
Hemoragie postpartum - metoda se aplică și în vederea controlării hemoragiei de după naștere.
Sarcina oprită în evoluție se caracterizează prin întreruperea bruscă a sarcinii și se apelează la chiuretajul uterin de evacuare a fătului
- acesta asigură curățarea eficientă a țesutului mort din uter;

● Conizația reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o porțiune cu aspect modificat patologic de forma unui con, de la nivelul colului uterin;
Proba de biopsie astfel obținută este trimisă la laboratorul histopatologic pentru obținerea diagnosticului de cancer;
Poate fi și un act terapeutic, atunci când zona modificată este îndepărtată cu tot cu marginea de țesut sănătos din jur, permițând colului să se insănătoșească;
Se efectuează cu anestezie generală pentru confortul psihologic al pacientei și eliminarea durerii;
Nu necesită spitalizare, recuparea fiind ambulatorie;
În unele cazuri în care pacienta are o sângerare mai abundentă datorată vaselor de sânge de dimensiuni mari din zonă, pacienta poate rămâne până când sângerarea se oprește.
Este o intervenție de scurtă durată (15-20 minunte).

● Displazia cervicală (displazia de col uterin) este un termen care descrie apariţia de celule anormale pe suprafaţa colului uterin.
Displazia cervicală (displazia de col uterin) se clasifică în: displazia cervicală uşoară, displazia cervicală moderată, displazia cervicala severă
Displazia cervicală este considerată o stare precanceroasă. Dacă nu este tratată, poate evolua către o formă precoce de cancer, denumită carcinom in situ, iar apoi către cancer de col uterin (cancer cervical) invaziv. Evoluţia displaziei cervicale către cancer se face lent, într-o perioadă de 10 ani sau chiar mai mult.

● Electrocauterizarea colului uterin este o procedură chirurgicală prin care este distrus țesutul afectat (modificat patologic) prin ardere cu ajutorul curentului electric.
Înainte de efectuarea electrocauterizării se impune un examen ginecologic, pentru a exclude stările care contraindică această procedură: sarcină, inflamația acută sau subacută a parametrelor, anexelor si stările febrile. Este necesar efectuarea analizei PAP și a colposcopiei (examen microscopic al colului) Manevra de cauterizare nu este dureroasă. Se poate simți o durere de mică intensitate asemănătoare cu durerea de la ciclul menstrual. Cauterizarea se poate efectua cu anestezie pe venă cu 5 minute înainte. După cauterizare se recomandă un tratament local cu ovule. Raporturile sexuale sunt interzise 6 săptămâni, la fel și băile la ștrand. În rest orice activitate fizică este permisă.
Va exista o secreție galben-rozie o săptămână. La 14 zile poate să apară iar o mica scurgere rozie.
La 8 săptămâni se face control ginecologic și se constată dacă rana de pe col s-a vindecat în totalitate. Se poate vindeca după prima cauterizare sau nu. În cazul vindecării, se recomandă control periodic la 6 luni și PAP anual.

● Virusul Papiloma uman (HPV = Human Papilloma Virus) infecția cu HPV poate determina apariția de leziuni benigne(condiloame) sau a unor leziuni precanceroase care nediagnosticate la timp pot duce la apariția cancerului de col uterin. Sunt cunoscute peste 100 de tipuri de HPV, numai anumite tulpini pot duce la apariția unor leziuni precanceroase sau canceroase(16,18,31,33,35,39,45,51,52,56,58,59,68).
În majoritatea cazurilor, infecția cu HPV nu persistă. Majoritatea femeilor care contactează virusul nu au semne clinice și infecția remite spontan. Un procent mic dintre femeile infectate cu HPV vor dezvolta în timp leziuni precanceroase.



ginecologie sibiu romedic, medici ginecologi sibiu, doctor ginecolog sibiu, nasteri sibiu
© Copyright 2017 Dr. Valentin Voiașciuc / crafted by iTtask                                                                                                                                                                                  
ginecologie sibiu romedic, medici ginecologi sibiu, doctor ginecolog sibiu, nasteri sibiu